joi, 10 februarie 2011

Dezintoxicare

Nici macar nu stiu cum sa iti zic
ca prin aceasta scrisoare
nu vreau sa spun nimic.
Probabil o scriu pentru ca s-a lasat seara,
probabil ca o scriu degeaba...
Eu stiu, si tu poate ca stii
ca nu o vei citi.
Dar nu pentru tine scriu,
ci pentru apusul sangeriu,
pentru cerul cenusiu,
culorile lumii
nevazute de unii.
Pentru ca azi, n-am avut halucinatii
cum am cand sunt cu tine.

Scriu, caci azi am vazut si am auzit
alte lucruri fata de cele imaginare
din camera pe care mi-am construit-o in jurul tau.

Da...azi mi-a murit o realitate.
Ce sentiment uitat,
de care nu credeam vreodata sa ma bucur.

Scriu pentru ca mi-e teama
sa nu mi se ofileasca propriile cuvinte,
scriu, ca sa-mi aduc aminte
sa ies din propria iluzie...
si pentru ca nu vreau sa inchei scrisoarea.

Puncte, puncte...